Ordinului Auditorilor Energetici din Romania (OAER) si Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania (AIIR), exprima ingrijorarea profunda cu privire la unele modificari aduse Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor. Modificarile au fost initiate de Parlamentul Romaniei, iar legea modificatoare a fost promulgata prin decret prezidential de Presedintele Romaniei la 19 iulie 2024, fiind apoi publicata in Monitorul Oficial partea I nr. 714 pe 22 iulie 2024.
Scurt istoric
Incepand cu luna iulie 2023 o parte din membrii reprezentativi ai OAER, AIIR si ai Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti (UTCB), care participasera si la elaborarea reglementarii tehnice "Metodologia de Calcul a performantei Energetice a cladirilor, indicativ Mc001-2022", au fost invitati intr-un grup de lucru mixt, format din parlamentari si auditori energetici pentru cladiri cu experienta practica vasta. Obiectivul principal era actualizarea foarte necesara a legii 372/2005, republicata in MO partea I nr. 868 din 23 septembrie 2020.
Dupa mai multe intalniri de lucru care s-au desfasurat pana la sfarsitul anului 2023, au fost stabilite de comun acord o serie de interventii asupra versiunii in vigoare a legii 372 care continea intr-adevar prevederi arbitrare si nejustificate, cum ar fi faimoasa distanta de 30 km pana la care sursele regenerabile erau considerate "in apropierea" unei cladiri sau articole ramase nemodificate inca de la versiunea din 2013, introduse prin legea 159/2013, privind sanctiunile devenite derizorii intre timp, acordate in caz de nerespectare a prevederilor legale. Legea 372 in forma ei republicata in 2020, modificata ulterior inca de trei ori, o data in 2022 (prin OUG 171) si de alte doua ori in 2023 (prin OUG 14 si OUG 19), continea si o multime de discrepante sau chiar lipsuri comparativ cu noua reglementare tehnica ”Metodologia de Calcul a Performantei Energetice a Cladirilor, indicativ Mc001/2022” intrata in vigoare in doua etape, partial in martie 2023 si integral in iulie 2023.
Cu forma modificata a legii 372, convenita cu auditorii energetici, s-a inceput in 2024 drumul sinuos al aprobarilor din diversele comisii parlamentare si al "negocierilor" cu celelalte institutii abilitate ale statului: Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Administratiei, Inspectoratul de Stat in Constructii, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei etc. Din pacate, cei mai avizati actori in domeniu, asociatiile profesionale de auditori energetici pentru cladiri, au fost lasati, inexplicabil, in afara cercului de discutii pentru finalizarea acestei legi fundamentale sub aspect economic, social si chiar politic, pentru Romania. Iar rezultatul final (legea 238/2024), este mai mult decat ingrijorator pentru sectorul constructiei de cladiri. Explicam in continuare de ce.
Modificari discriminatorii si discrepante in legea 372 care vor bloca sectorul constructiei de cladiri
A. Definitia cladirii NZEB
Legea 238/2024 introduce mai multe categorii de modificari asupra legii 372/2005, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Este vorba de:
1-modificari utile din punct de vedere tehnic, care corecteaza sau clarifica prevederi precedente,
2-modificari de forma, care corecteaza greseli de editare sau de exprimare corecta in limba romana si
3-modificari care conduc la aparitia unor bariere tehnologice discriminatorii si la imposibilitatea aplicarii noii legi 372.
Ne vom concentra in acest document doar pe modificarile din ultima categorie, scopul OAER & AIIR fiind acela de a incuraja institutiile statului roman sa actioneze cu celeritate in vederea corectarii legii care sta la baza utilizarii unor fonduri publice nationale si europene de multe miliarde de euro in urmatorii ani.
In articolul 3 este data la punctul 15 o definitie radical modificata a cladirii cu consum aproape zero de energie (NZEB) dupa cum urmeaza:
”15. cladire al carei consum de energie este aproape egal cu zero - cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, la care consumul de energie pentru asigurarea performantei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este acoperit astfel:
a) in proportie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile dupa cum urmeaza:
(i) in proportie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile amplasate la fata locului;
(ii) in proportie de minimum 20%, cu energie produsa din surse regenerabile certificata prin garantii de origine in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
b) intr-o proportie minima de energie din surse regenerabile amplasate la fata locului sau in apropiere, prin hotarare a Guvernului, incepand cu anul 2026;”
In aceasta perspectiva, orice cladire noua care trebuie sa fie si NZEB se va putea realiza doar daca va fi conectata obligatoriu la o retea de energie electrica, garantii de origine (GO) fiind acordate in Romania de ANRE doar pentru energie electrica la momentul actual. Chiar si in situatia in care s-ar gasi pe piata energie termica cu GO sau gaze verzi (hidrogen verde) cu GO, obligativitatea racordarii cladirilor noi la furnizori de energie din surse regenerabile cu GO se pastreaza. Sunt discriminate, prin limitare sau chiar prin eliminare, alte tehnologii care asigura energie din surse regenerabile.
Astfel, o cladire independenta energetic, care ar consuma energie electrica produsa local (la fata locului sau in apropiere) din panouri fotovoltaice sau centrale eoliene, dar si energie termica din panouri termosolare, biomasa, biocombustibili sau energie geotermala/acvatermala sau aerotermala, nu s-ar mai putea realiza ca urmare a conditiei pusa in noua definitie a NZEB.
Mai mult, prin noua definitie, apare indirect obligatia pentru cladirile noi sa consume intr-o proportie mai mare energie electrica (daca nu doar energie electrica) astfel incat combinatia dintre proportia mai mare a consumului de energie primara de tip electric in consumul total al unei cladiri NZEB si un procent mai mic al componentei regenerabile in energia electrica livrata sa asigure procentul minim de 20% de energie consumata din surse regenerabile si certificata prin GO in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Sunt discriminate astfel tehnologii la fel de ”verzi” cum ar fi pompele de caldura geotermale, acvatermale sau cele aerotermale cu recuperare de caldura reziduala, centralele eoliene individuale de puteri mici (sub 50 kWp), cazanele sau motoarele de cogenerare pe biomasa sau biocombustibili, ba chiar si energia termica a sistemelor urbane de alimentare cu energie termica, care prezinta avantajul unui factor subunitar de conversie din energie finala in energie primara. In plus, se neglijeaza evident intentiile Comisiei Europene care prin directiva 31/2010, modificata de directiva 844/2018, pune accent pe utilizarea tehnologiilor verzi individuale (la fata locului), locale si la nivel de comunitate (in apropiere).
De asemenea, definitia NZEB de la punctul 15 art. 3 vine in contradictie cu prevederea de la punctul 3 art.17 al legii 372/2024 unde se mentioneaza clar ca:
”(3) Nivelul consumului total de energie primara pentru cladirile al caror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileste prin reglementari tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primara totala consumata, calculata conform metodologiei de calcul al performantei energetice a cladirilor, indiferent de functiunile cladirilor si de potentialul zonelor in care se afla amplasate.”
Iar in Metodologia de Calcul Mc001-2022, definitia NZEB este cea in care procentul de 30% consum de energie din surse regenerabile se poate obtine din orice mix energetic, din orice sursa amplasata la fata locului (in/pe/langa cladire) sau in apropiere:
”- Cladire al carei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB-nearly zero energy building) - cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este acoperit, in proportie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsa la fata locului sau in apropiere, pe o raza de 30 de km fata de coordonatele GPS ale cladirii, incepand cu anul 2021 (dupa 2031 proportia minima de energie din surse regenerabile se va stabili prin Hotarare a Guvernului, conform prevederilor din Legea nr. 372/2005, republicata).”
Tot legat de schimbarea definitiei NZEB din noua lege 372/2024, autoritatile legiuitoare nu au tinut cont ca odata cu modificarea impusa a proportiilor din care se formeaza procentul de 30% aferent consumului de energie din surse regenerabile, relativ la consumul total de energie primara, trebuie modificate atat valorile maxime de consumuri de energie cat si valorile maxime ale emisiilor echivalente de CO₂ care definesc cladirile NZEB, pentru fiecare categorie de cladiri si din fiecare zona climatica a Romaniei (tabelul 2.10a din Mc001-2022). Sau altfel spus, modificarea definitiei NZEB conduce la imposibilitatea de aplicare in acest moment a reglementarii tehnice in vigoare, Mc001-2022. Iar o interventie asupra Mc001-2022 pentru actualizarea acesteia poate dura, ca urmare a studiilor necesare si a complexitatii calculelor energetice, cel putin 8-12 luni, perioada in care tot sectorul constructiilor de cladiri noi ar fi blocat.
Un alt aspect pierdut din vedere de legiutor se refera la imposibilitatea unui auditor energetic de a realiza raportul de conformare NZEB, document necesar in faza DTAC (documentatia tehnica pentru autorizarea construirii), inainte de obtinerea autorizatiei de construire, fara sa aiba certitudinea atat a furnizorului de energie electrica (cunoscand ca furnizorul este stabilit pe durata executiei, mult dupa faza DTAC), cat si a mixului de surse de energie din care o cladire este alimentata. Un furnizor de energie care detine GO va livra, in timp, energie provenita din surse regenerabile intr-o proportie variabila care ar putea anula incadrarea cladirii noi in categoria NZEB dupa obtinerea autorizatiei.
B. Comasarea inoportuna a raportului de conformare NZEB si a studiului privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator a utilizarii unor sisteme alternative de inalta eficienta
Articolul 3 din legea 238/2024 introduce in mod util definitiile de la punctele 22¹ si 22².
Consideram insa inoportun ca studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator a utilizarii unor sisteme alternative de inalta eficienta sa fie comasat cu studiul de conformare NZEB in cazul cladirilor noi, fara a oferi explicatii suplimentare care sa clarifice continutul cadru al documentului comasat si nominalizarea specialistului/specialistilor responsabil/responsabili de intocmirea acestuia.
C. Alte prevederi eronate in lege
C1. Punctul 43 de la art. 3 trebuie eliminat, nefiind vorba de alte tipuri de standarde decat cele precizate la punctul 44.
C2. Definitia nemodificata a pasaportului pentru renovarea energetica a unei cladiri, de la punctul 38. art 3 prevede in mod eronat ca ”... Pasaportul pentru renovare energetica se integreaza in cartea tehnica a constructiei astfel cum este prevazut in Legea nr. 10/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”. Legea 10/1995 republicata nu contine notiunea de pasaport pentru renovare energetica.
C3. La art. 8, punctul (1) lit.d, este prezentata eronat una din situatiile cand cerintele minime de performanta stabilite in Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, indicativ Mc001-2022, nu sunt obligatorii, si anume ”d) cladiri care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an, precum si alte cladiri care necesita un consum redus de energie sau la care trebuie asigurate conditii de confort interior pentru o perioada mai mica de 4 luni pe an;”. Formularea conduce la ideea ca pentru toate cladirile cu consum redus de energie nu sunt obligatorii cerintele minime de performanta energetica din Mc001-2022.
C4. Articolul 42 trebuia eliminat, iar articolul 43 trebuia actualizat.
Concluzii
OAER & AIIR solicita insistent autoritatilor statului o corectare urgenta a modificarilor inaplicabile ale legii 372, cu implicarea expertilor din domeniu pentru a asigura ca noile prevederi sunt corecte si aplicabile tehnic, si sunt neutre tehnologic, favorizand inovatia si diversitatea solutiilor existente pe piata. Este esential ca legislatia sa sprijine obiectivele nationale si europene de eficienta energetica fara a impune bariere nejustificate si costuri suplimentare pentru partile implicate.
OAER & AIIR mentin deschiderea pentru dialog si colaborare cu autoritatile legislative si alte parti interesate pentru a contribui la imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul performantei energetice a cladirilor.
