Ascensoarele inteligente permit un flux eficient de persoane, si pot produce chiar si energie electrica
Valul de modernizare UE este un pas necesar, dar singur, nu ne va duce la zero absolut.
Reabilitarea sau reconversia cladirilor pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic si un spatiu potrivit pentru calitatea crescuta a vietii, este esentiala pentru abordarea urgentei climatice prin atingerea unui nivel net al emisiilor de carbon egal cu zero. Obiectivul UE privind “valul de renovari al cladirilor” este un pas inainte, dar poate si ar trebui sa mearga si mai departe.
Comisia Europeana a lansat “valul de renovari” al Pactului Verde in 2020 cu scopul de a contribui la combaterea schimbarilor climatice, dar si pentru a atinge un nivel net al emisiilor egal cu zero pana la mijlocul secolului. Aceasta, este o politica menita sa sporeasca numarul de cladiri care beneficiaza de o transformare a eficientei energetice si este una dintre masurile luate in urma acordului de la Paris, un pact global menit sa limiteze incalzirea mult sub 2°C si, de preferinta, sub 1.5°C.
Valul de renovari acopera obiectivul de crestere a proiectelor UE de modernizare a cladirilor de la 1% la 3% pe an. Este un pas important, dar Hanna Uusitalo, vicepresedintele KONE pentru mediu si sustenabilitate, sustine ca se poate face mult mai mult.
“Nevoia este acolo, precum si vointa si resursele potrivite”, spune Uusitalo. “Ar trebui sa vorbim despre cresterea procentului proiectelor de modernizare a cladirilor pana la 7% - 10% anual”.
Modernizarea aduce beneficii planetei si oamenilor
Uusitalo subliniaza faptul ca modernizarea cladirilor inseamna mult mai mult decat doar reducerea consumului de energie. Este vorba despre modernizarea cladirilor pentru a pune oamenii pe primul loc. Imbunatatirea fluxului de persoane intr-o cladire prin modernizarea ascensoarelor sale inseamna ca acea cladire isi poate servi mai bine utilizatorii o perioada indelungata si poate evita sa devina invechita, cum este cazul unui bloc de birouri din Madrid.
Este evidenta nevoia de modernizare. Cladirile contribuie in mod substantial la emisiile de gaze cu efect de sera care impacteaza schimbarile climatice, reprezentand 40% din consumul de energie al Europei. Trei sferturi din aceasta energie este produsa in timpul operatiunilor cladirii, iar sfertul ramas din energie, in procesul de fabricare a materialelor de constructie.
Mai mult, Uusitalo citeaza un studiu din 2017 care a constatat ca pana la 97% din parcul imobiliar existent al Europei are nevoie de o imbunatatire a eficientei energetice.
Ruben Zonnevijlle, manager de program in cadrul Consiliului Olandez pentru Cladiri Verzi, este de acord cu urgenta modernizarilor. Acesta considera, de asemenea, ca Pactul Verde UE trebuie sa mearga mai departe daca dorinta Comisiei Europene este sa isi indeplineasca obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana la sfarsitul deceniului cu cel putin 55% comparativ cu nivelurile din 1990.
“Este un val”, spune Zonnevijlle, “care va incepe treptat pe mai multe niveluri, apoi se va accelera in cele din urma”. Initial, vor exista multe provocari in ceea ce priveste punerea in aplicare a politicii, nu in ultimul rand asigurarea respectarii legii la nivel de tara. Pentru a contribui la abordarea implementarii politicilor de renovare eficiente din punct de vedere energetic, Consiliul Mondial pentru Cladiri Verzi creeaza foi de parcurs si instrumente, cum ar fi strategii tip “Paris-proof” pentru o cladire si evaluari ale sustenabilitatii.
Orasele viitorului nostru sunt deja aici
Vestea buna este ca viitoarele orase ale anului 2050 au fost deja construite. “Aproximativ 80% din cladirile pe care le avem astazi vor exista si in 2050”, spune Uusitalo. “Acum tot ce trebuie sa facem este sa le facem mai inteligente, mai curate si neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. Trebuie sa modernizam si sa ne reorientam, sa aducem existentul la egalitate cu noul”.
Modernizarea si reutilizarea cu succes a cladirilor incepe cu intelegerea, actualizarea si optimizarea fluxului de oameni si a accesibilitatii. “Pregatirea inteligenta se refera la plasarea oamenilor in centrul modernizarii, astfel incat sa lucram impreuna pentru a intelege mai intai fluxul de oameni in birouri, spitale, hoteluri, facilitati de agrement, in hub-uri care conecteaza oamenii”.
Reinnoirea arenei sportive TD Garden din Boston, SUA, este un exemplu in acest sens, unde modernizarea a implicat o serie de solutii inteligente de flux de oameni, transformand cladirea intr-o cladire potrivita pentru nevoile schimbate ale vizitatorilor moderni.
“Este, de asemenea, vorba despre o mai buna intelegere a modului in care oamenii folosesc o cladire. Daca se foloseste doar un etaj, atunci trebuie evitata risipa de energie la celelalte etaje care sunt goale”, adauga Uusitalo.
Uusitalo vede managerii si planificatorii orasului ca fiind la conducere. Comisia Europeana a anuntat anul trecut un proiect pentru ca 100 de orase sa devina neutre din punct de vedere climatic pana in 2030. Aceste orase vor actiona ca ecosisteme experimentale pentru a ajuta alte orase in tranzitia lor catre neutralitatea climatica pana in 2050. Dar de ceea ce Uusitalo a fost realmente impresionat a fost faptul ca, aproximativ 400 de orase au aplicat. “Deci vointa este acolo!”
Ascensoarele inteligente permit un flux eficient de persoane, si pot produce chiar si energie electrica
O modalitate inovatoare prin care ascensoarele KONE reduc emisiile ca parte a modernizarii cladirii este prin adaugarea de unitati regenerative care capteaza si stocheaza energia care altfel ar fi irosita si o reutilizeaza pentru alimentarea motorului. Sistemele devin, de asemenea, mai inteligente. Ascensoarele pot optimiza consumul de energie prin ajustarea in functie de factori, precum gradul de ocupare si ora din zi. Algoritmii avansati pot, de asemenea, grupa pasagerii care merg la acelasi etaj, reducand numarul de opriri si minimizand timpul de operare.
Zonnevijlle lauda, de asemenea, operatiunile in bucla inchisa de la producatori precum KONE, oferind produse ca serviciu cu intretinere predictiva si inlocuirea componentelor la sfarsitul ciclului de viata. Acest lucru contribuie la eficienta energetica si la dezvoltarea unei economii circulare, de exemplu prin recuperarea materialelor valoroase rezultate din modernizari si reciclare sau prin reconversia acestora in lanturi valorice noi sau existente. KONE lucreaza deja cu proprii clienti pentru a face fata provocarilor legate de gasirea de noi modele circulare. Este nevoie de educatie, atragerea si instruirea oamenilor pentru noi abordari circulare, valorificarea automatizarii, a seturilor de date si a tehnicilor de dezmembrare a pieselor grele, precum si de conexiuni rapide intre cumparatori si vanzatori. Uusitalo prevede o solutie viitoare care ar putea semana cu o aplicatie de dating.
“Imaginati-va o platforma pentru circularitate”, spune Uusitalo, “alimentata de AI si conectand retelele de valori emergente si tranzactiile eficiente”.
Intre timp, reducerea consumului de kilowati intr-o cladire necesita utilizarea pe scara larga a echipamentelor precum panourile solare si pompele de caldura sau modernizarea incalzirii, ventilatiei si aerului conditionat (HVAC). “Toate aceste materiale suplimentare trebuie fabricate, ceea ce in sine genereaza mai multe emisii, asa-numitele emisii de carbon incorporate”, explica Zonnevijlle.
Dar, avand in vedere ca imobilele existente au consumat deja cantitati semnificative de energie incorporata in timpul constructiei lor initiale, renovarea, mai degraba decat demolarea si construirea din nou, este, in general, de departe alegerea cu emisii mai scazute, ceea ce face reabilitarea cladirilor, un pas necesar catre un viitor durabil si ecologic.
