Partea 2
Acolo unde persoanele cu probleme de sanatate folosesc o cladire, mentinerea igienei apei potabile este foarte importanta. In spitale, exista o varietate de provocari pentru igiena apei potabile care trebuie rezolvate pentru a proteja sanatatea tuturor utilizatorilor din cladire. Dr. Peter Arens, expert in apa potabila la SCHELL, a identificat cateva dintre aceste provocari si prezinta solutii pentru punctele fierbinti de igiena a apei potabile. De exemplu, el nu numai compara armaturile de spalare si rezervoarele in vederea influentei lor igienice asupra instalatiei de apa potabila, dar ofera si sfaturi specifice privind utilizarea corecta. Desigur, provocarile identificate sunt relevante si in afara mediului spitalicesc si sunt utile pentru mentinerea calitatii apei intr-o varietate de tipuri de cladiri. In partea 2, Dr. Peter Arens are in centrul atentiei urmatoarele trei provocari:
Provocarea nr. 1: spalarea sifoanelor pentru a reduce potentialul de infectie
Exista in general o problema specifica la sectiile pentru copii: pe langa incarcaturile obisnuite, reziduurile de substante nutritive si alte substante microbiene utilizate sunt adesea aruncate in lavoar. „Deoarece personalul este in mare parte sub presiunea timpului, bateria functioneaza doar pana cand ceramica este curatata. Dar in acel moment exista adesea inca reziduuri in apa sifonului care mai tarziu incep sa fermenteze acolo”, spune dr. Peter Arens. Pentru a preveni acest lucru, fie sunt injectati periodic dezinfectantii in sifoane in zonele de risc definite ale spitalelor sau, si mai eficient, apa din sifon este incalzita electronic. Dr. Peter Arens cunoaste un alt mod eficient de a sustine aceste masuri de dezinfectie: armaturi care au un „timp de urmarire” reglabil si, astfel, continua fluxul de apa si dupa ce utilizatorii au parasit deja zona de spalare. Astfel sifonul va fi spalat complet si se elimina reziduurile. Numeroase baterii electronice pentru lavoar de la SCHELL, precum cele din seria VITUS, care sunt disponibile si ca armaturi fara atingere, ofera aceasta setare. „Ca urmare, astfel de armaturi pot, in anumite circumstante, inlocui total sau partial masurile de dezinfectie ulterioare. Un „timp de urmarire” setat la 30 de secunde = 2,5 litri, de exemplu, ar putea schimba volumul sifonului de mai multe ori si sa-l faca in mare parte „fara sapun si resturi”, explica expertul in apa potabila.
Provocarea 2: folosirea armaturilor de spalare sau a rezervoarelor? O comparatie din perspectiva igienei
Din motive de instalare, rezervoarele sunt folosite mult mai frecvent decat armaturile de spalare, dar de multe ori exista motive intemeiate pentru utilizarea armaturilor de spalare, in special in ceea ce priveste proprietatile igienice, asa cum dr. Peter Arens explica. „rezervoarele de spalare au prevalat asupra armaturilor de spalare din doua motive principale: in primul rand, pot fi conectate la orice conducta, chiar daca are doar 12 mm in diametru. In al doilea rand, la acea vreme erau semnificativ mai silentioase decat armaturile de spalare contemporane. Acestea din urma au evoluat foarte mult. Armaturile de spalare precum cele de la SCHELL indeplinesc astazi cele mai inalte cerinte in privinta clasei de zgomot I (Fig. 4). Cu toate acestea, dezavantajul lor ramane necesitatea racordarii cu diametru minim de ¾″. Deoarece volumul de apa dintr-o conducta de derivatie ar trebui sa fie cat mai mic posibil, nu exista nicio optiune de racordare pentru o armatura de spalare sub presiune la periferia unei instalatii de apa potabila. Cu conducte cu cel putin ¾″, exista insa cateva avantaje igienice fata de rezervoare: aduc o viteza de spalare mult mai mare in conducte si previn depunerile acolo, fara a provoca un consum de apa mai mare decat un rezervor. Ele sunt, de asemenea disponibile si in variante fara contact fizic - cuvant cheie pentru „igiena mainilor” - cu tehnologie de spalare cu doua volume si cu spalare cu igienizare in cazul in care toaleta nu este folosita o perioada lunga de timp.” Un exemplu potrivit aici este combinatia dintre armatura de spalare a toaletei incastrata SCHELL COMPACT II si placa de comanda EDITION E.
Cu toate acestea, un avantaj igienic decisiv in comparatie cu rezervoarele este ca nu acumuleaza apa. „Fiecare comerciant cunoaste depunerile, in mare parte negre din rezervoare, dintre care unele au o grosime de un milimetru, care nu pot fi gasite pe armaturile de spalare”, spune Dr. Peter Arens. „Pe fundalul acestor avantaje igienice, armaturile de spalare sunt intotdeauna prima alegere daca exista oricum conducte de conectare de ¾″. De exemplu, intr-un spital din Berlin, unde proiectantul, care este bine informat in tehnologia fluxului si igiena, a conectat in mod deliberat armaturile de spalare la coloane pentru a asigura viteze mari de spalare si schimbari regulate de apa. In cazul renovarii, pastrarea tehnologiei de spalare sub presiune este intotdeauna necesara din punct de vedere igienic daca conductele de ¾″ raman sau sunt oricum disponibile. Debitul in aceste conducte cu rezervor ar fi prea mic. Acest lucru justifica faptul ca exista si astazi motive intemeiate pentru utilizarea - in mod ideal a celor fara contact – a armaturilor de spalare, atata timp cat exista oricum conducte de conectare de cel putin ¾ toli.
Provocarea 3: Ce au in comun ambele tehnici de spalare – teava de spalare
Ultima provocare din acest articol poate aparea in cazul ambelor tehnici de spalare, deoarece este vorba despre tevile de scurgere ale rezervoarelor si armaturilor de spalare. Un exemplu ilustreaza problema: un vas de toaleta cu rama de spalare a fost contaminata in mod demonstrabil cu agenti patogeni si a fost schimbata cu un vas fara rama de spalare (rimless). Chiar si in unele cazuri cand pacientul nu a folosit noua toaleta si chiar daca peria de toaleta etc. fusese inlocuite, aceiasi agenti patogeni au reaparut cateva saptamani mai tarziu. „Cea mai probabila explicatie pentru aceasta este ca bacteriile au urcat in teava de spalare ca intr-un cateter si uneori chiar au ajuns in cisterna”, explica Dr. Peter Arens „Asemenea posibilitati ar trebui luate in considerare si in cazuri individuale, in functie de importanta agentilor patogeni si de tipul de sectie”.
Sprijin in mentinerea igienei apei potabile de la SCHELL
In mod special ultimul exemplu ne arata cat de complex este subiectul igienei apei potabile in spitale si cat de ampla poate fi cautarea de solutii adecvate. Cu toate acestea, se pot realiza multe cu produse care sunt concepute de la inceput pentru a sprijini igiena apei potabile. Nu degeaba s-a angajat SCHELL la motto-ul „Responsabilitate pentru sanatate” si ofera numeroase solutii, precum armaturi electronice si sistemul de management al apei SWS, care ajuta la mentinerea calitatii apei. Folositi expertiza SCHELL, nu numai pentru instalatiile de apa potabila din spitale ci si pentru alte unitati de asistenta medicala.
Puteti citi si mai multe provocari si solutii in partea 1 a articolului despre punctele fierbinti de igiena a apei potabile din spitale.