Autor: Dr. Sebastian Sipos-Gug - Ebuild Srl, EECFA Romania
Sectorul de constructii din Romania este previzionat sa creasca atat in 2022, cat si in 2023. Factorii cresterii sunt diversi si includ, de exemplu, rata scazuta a dobanzilor si lichiditatea ridicata pe piata, in cazul segmentului rezidential, sau utilizarea fondurilor de coeziune UE 2014-2020 pentru a finanta investitii in infrastructura. In acelasi timp, pandemia si masurile luate pentru a o contracara au un impact negativ, afectand in principal constructia de hoteluri si restaurante, dar si a cladirilor de birouri. Mecanismul de Redresare si Rezilienta (RRF) al UE este o sursa de finantare care ar putea ajuta la contracararea acestor efecte negative ale pandemiei si sa mentina sectorul constructii din Romania pe o tendinta de crestere in viitorul apropiat.
Ce este PNRR?
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) cuprinde o serie de proiecte de investitii si masuri pe care Romania isi propune sa le implementeze pentru a beneficia de Mecanismul de redresare si rezilienta (RRF) al UE. RRF este un instrument de finantare cu scopul de a atenua impactul pandemiei asupra economiilor statelor membre si are un buget total de 723,8 mld EUR (din care 29,2 mld EUR vor putea fi accesati de Romania).
Mecanismul de redresare si rezilienta stabileste obiectivele minime pentru reforme si investitii legate de clima (37%) si tranzitia digitala (20%), pe care Romania doreste sa le depaseasca (41%, respectiv 21%). PNRR include 171 de masuri (din care 107 sunt investitii) si are sase piloni principali, oglindind structura RRF.
Cum functioneaza RRF si PNRR?
Din suma totala, Romania poate primi pana la 14,2 mld EUR in granturi si 14,9 mld EUR in imprumuturi (echivalent cu 13,09% din PIB anului 2019). Romania a primit o plata in avans de 13% din fiecare sursa de finantare, urmand ca restul creditelor si granturilor sa fie impartite in 10 rate, care sunt la randul lor conditionate de atingerea unor obiective agreate cu UE prin PNRR. Aceste obiective includ reforme legislative, procedurale si administrative, precum si finalizarea la termen a proiectelor de investitii. De aceea, sumele primite pot fi amanate sau chiar retinute, in cazul in care Romania nu isi atinge obiectivele setate in PNRR.
Cum va influenta PNRR constructiile?
Cladiri rezidentiale
PNRR include investitii atat in constructia de locuinte noi, cat si in renovarea celor existente. Planul are o alocare de 1 mld EUR pentru imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor rezidentiale, vizand aprox. 4,3 mld mp. Ca nivel de referinta, in anul 2019 valoarea lucrarilor de renovare a locuintelor in Romania a fost de 800 mln EUR (sursa: Institutul National de Statistica - INS). Aceasta masura are un termen limita de finalizare in Iunie 2026 si prima etapa este crearea unei scheme de suport nationale de catre Guvern (pana in Martie 2022), urmand ca autoritatile locale sa se ocupe de acordarea contractelor pentru implementare.
Constructia de cladiri noi va include 4418 de locuinte pentru tinerii care provin din comunitati vulnerabile si 1104 locuinte pentru cadre didactice si medicale in zone in care accesul la aceste servicii este deficitar, cum ar fi satele si orasele mici. Atribuirea contractelor va fi din nou facuta de autoritatile locale, in conformitate cu un program de grant stabilit la nivel national.
Impactul acestei masuri asupra segmentului de constructii rezidentiale va fi relativ scazut, avand in vedere ca in 2019 au fost 67488 locuinte construite in toata tara (sursa: INS).
Cladiri nerezidentiale
PNRR va avea o influenta pozitiva si asupra constructiei de cladiri nerezidentiale, indeosebi a spitalelor, clinicilor, scolilor si cladirilor publice.
In domeniul sanatate sunt planificate o serie de investitii:
- Renovarea a cel putin 3000 de cabinete ale medicilor de familie pana la sfarsitul anului 2023
- Adaugarea a 124 paturi de terapie intensiva neonatala prin modernizarea si extinderea a 25 de sectii de terapie intensiva, pana la sfarsitul anului 2024
- Reabilitarea/extinderea a 30 de unitati de ingrijire ambulatorie, pana in 2024
- Reabilitarea/extinderea a 30 de unitati de ingrijire ambulatorie, pana in 2024
- 200 de centre comunitare integrate vor fi construite sau renovate in comunitati slab deservite, pana in 2025
- De asemenea, pana la jumatatea anului 2026 un numar de 25 de spitale noi vor fi partial finantate prin program, cu accent pe eficienta energetica a noilor cladiri. Aceasta investitie include materialele si echipamentele medicale necesare.
Sunt planificate si o serie de proiecte pentru invatamant:
- Construirea a 110 crese (230 mln EUR)
- Dezvoltarea a 10 campusuri profesionale integrate (338 mln EUR)
- Renovarea si cresterea eficientei energetice a unor unitati de invatamant (300.000 mp), construirea unor ”scoli verzi” noi (46.400 mp) si achizitionarea a 3200 microbuze scolare electrice (425 mln EUR)
- Construirea si modernizarea a 19520 spatii de recreere si lectura, 6625 de cantine si 19130 de locuri de cazare pentru studentii defavorizati (260 mln EUR)
- In plus, cel putin 75.000 de clase si 10.000 de laboratoare vor fi re-echipate (600 mln EUR)
Bugetul total de investitii pentru sanatate si educatie depaseste 4 mld EUR, daca includem echipamentele. Cheltuielile totale pentru constructia de cladiri pentru recreere, invatamant, spitale si clinici in 2019 a fost de 284 mln EUR (sursa: INS), prin urmare impactul PNRR asupra acestui segment ar putea fi semnificativ.
Renovarea cladirilor publice este de asemenea inclusa in plan, obiectivul fiind renovarea focalizata pe cresterea eficientei energetice a 2,3 mln mp (1170 mln EUR) si renovarea a inca 1,3 mln mp pentru 575 mln EUR. Ca nivel de referinta, in 2019 au fost investiti 266 mln EUR in renovarea a cladirilor administrative (sursa: INS), prin urmare si aici PNRR poate aduce o contributie notabila la cresterea activitatii de constructii.
Infrastructura
PNRR vizeaza si domeniul infrastructura, cele mai multe proiecte fiind axate pe constructia de utilitati publice, cai ferate, drumuri si energie regenerabila.
In categoria utilitati publice este planificata extinderea retelelor de apa potabila cu 1600 km si a celor de canalizare cu 2900 km (alocare totala de 800 mln EUR). In 2020 acestea au fost extinse cu 1500 km si cu 1898 km. Prin urmare, proiectele incluse in PNRR sunt comparabile cu output-ul obtinut anual. Un alt punct de interes este cel al managementului deseurilor, avand alocat un buget de 1239 mln EUR pentru proiecte de colectare a deseurilor, monitorizare a poluarii si reciclare.
Transportul sustenabil are alocat mai mult de un sfert din intregul buget al PNRR (7,62 mld EUR) si include:
- 3,48 mld EUR pentru infrastructura feroviara - reinnoirea a 2426 km, modernizarea a 315 km si electrificarea a 110 km de cale ferata. Prin comparatie, in 2019, valoarea totala a constructiilor de cai ferate a fost 185 mln EUR (sursa: INS)
-
3,095 mld pentru construirea a 429 km de autostrazi (echivalentul lungimii autostrazilor terminate din 2012 pana in 2020). Programul va finanta mai multe segmente din autostrazile A1, A3, A7 si A8. Prin comparatie, in 2019, au fost investiti 227 mld EUR constructia de autostrazi (sursa: INS).
- 600 mln EUR pentru retele de metrou din Bucuresti (5,2 km) si Cluj Napoca (7,5 km)
- 620 mln EUR pentru infrastructura de transport verde, cum ar fi statii de incarcare vehicule electrice (52) si piste de biciclete (1091 km).
In cazul sectorului energetic majoritatea initiativelor vizeaza energia regenerabila si ”verde”:
- 460 mln EUR pentru constructia de centrale solare si eoliene cu o capacitate de 3000 MW si dezvoltarea unor sisteme de stocare energie electrica (480 MWh). In vara anului 2021 capacitatea neta de productie de energie din surse eoliene si solare in Romania era de 4273 MW (sursa: Transelectrica), prin urmare finalizarea acestui program ar creste semnificativ capacitatea de productie din surse regenerabile.
- 515 mln EUR pentru transportul de gaz regenerabil, productia de hidrogen verde si stocarea de energie cu ajutorul hidrogenului (1870 km retea distributie)
- 300 mln EUR alocati pentru inlocuirea lignitului cu gaz metan in productia energiei electrice si termice
- 280 mln EUR pentru productia si reciclarea bateriilor si panourilor fotovoltaice (capacitate totala a bateriilor de 2 GW/an).
Concluzie
Impactul PNRR va fi maximizat in cazul atingerii tintelor si jaloanelor stabilite, la timp, si prin utilizarea acestui program combinat cu alte surse de finantare, cum ar fi bugetul national sau alte fonduri europene.
Implementat integral, ar avea un impact pozitiv net asupra intregului sector constructii, de la renovarea si eficientizarea energetica a cladirilor rezidentiale si non-rezidentiale, pana la constructia de drumuri, cai ferate, utilitati publice si cresterea capacitatii de productie a energiei regenerabile.
Pentru a vizualiza varianta in limba engleza a articolului, accesati link-ul urmator: https://www.proidea.ro/comunicate-de-presa-6/ebuild-eecfa-national-recov-resilience-plan-impact-19727.shtml
Previziuni detaliate pana in anul 2023 privind constructiile din Romania sunt disponibile in ultimul Raport EECFA de Prognoza a Constructiilor. Daca doriti sa primiti o mostra a raportului, va rugam sa accesati butonul Cerere oferta de mai jos sau sa ne trimiteti un e-mail pe adresa sales@proidea.ro.
